Nu stiu ce vreau, nu stiu ce pot
As vrea sa tip, dar n-are rost.
Sa plang as vrea, dar lacrimi n-am,
Sa pot vorbi, dar e-n zadar..
Si disperarea ma cuprinde,
Sa fug?… Ideea-mi convine,
Dar vlaga n-am ca sa ma misc,
Ideea-mi fuge pic cu pic
Si ma trezesc fara de rost…
Nu stiu ce sunt.. Nu stiu ce-am fost…
Bre, tie nu ti-e rusine obrazului? Pai chiar in asa hal sa fim, sa nu scoatem o vorba?
Hai sa-ti traiasca!
Hai hai.. mersi
daaaaa, ca teiucu’ ne-a anuntat pe toti
)))))))))))))
Nu v-a anuntat? rusine sa-i fie
despre prietenie:
sondaj – maxima sinceritate, va rog!
http://chrisalida.wordpress.com/2009/03/21/398/
poezii, imagini, tu eşti artista
si mai nou eşti la mine in “BlogRoll” 
Te sarut dulce pe acele buze fierbinti si raspunsul la intrebarea ta este ”DA chiar vreau cu adevarat sa vorbesc cu tine”
bai lasa-ma….
nu vreau, bai Croco